Acasă

timpul jupuit de murmurul
celor fără grai
cerne zăpadă neagră
peste a noastre cavouri
umede și reci

mocirla ne îneacă
acru e cel ce ne-a născut!

totul în urmă-i sterp
 n-am să văd poteci necălcate
pământul sub picioare să se scufunde!
în vecie să ne prăpădim.

sângele să curgă
în vecii vecilor totul să moară!