Nuc

În al meu trup
suflete de mâl trăiesc
hidoasă veşnicie
mă chinuie

fusta ţi-e udă
de-atâta bocet şi suspin
nu-i al nostru
nu-i al lor
nici al nimănui

nu-mi da blestem
în nesfârşite
nu mă va ucide